Aster Bonita Pink

Eucaliptul Silver Dollar are frunzele tinere rotunde și gri-verzui argintii. La noi se folosește cel mai adesea ca plantă la ghiveci, care beneficiază de pe urma scoaterii afară vara pe terase și balcoane însorite. Înainte de primul îngheț se mută în spații luminoase, ferite de îngheț.

Limonium latifolium, cunoscută și sub numele de limba peștelui, este o plantă originară din zonele de stepă ale Europei de sud. Frunzele pieloase formează o rozetă bazală. Din acestea cresc panicule vaporoase formate din flori mici de culoare lavandă deschisă. Perfectă pentru buchete; pentru uscare se recoltează în stadiul de colorare completă a florilor.

Aloysia sau verbina de lămâie este o plantă la ghiveci care trebuie protejată iarna. Se cultivă în primul rând pentru parfumul deosebit de lămâie al frunzelor. Vara înflorește cu flori mici albe. Este originară din America de Sud, iar în Europa este cultivată din secolul al XVII-lea ca sursă de uleiuri esențiale utilizate în parfumerie, ca plantă culinară și ca ingredient parfumat pentru ceaiuri.

Florile de paie sunt un clasic din grădina bunicii, dar și o prezență constantă printre florile uscate. Ne place foarte mult să le folosim în aranjamentele de nuntă, pentru că nu se ofilesc. Se potrivesc perfect la corsaje, coronițe și cocarde. Nuanțele variază de la cel mai deschis roz până la un baby pink mai intens.

Scara Domnului (Polemonium) este o plantă perenă sălbatică nativă, cultivată în grădini ca plantă ornamentală încă din secolul al XVI-lea. Are frunze dispuse remarcabil de regulat, de unde și denumirea populară. Recoltăm imediat ce o treime din flori sunt deschise. În vază rezistă 7 până la 10 zile. Cultivarul White Pearl are flori de un alb pur cu stamine galbene.

O plantă perenă frumoasă, deși cu o viață destul de scurtă, ideală pentru zonele de stepă alături de ierburi și plante perene fine, iubitoare de uscăciune. Pentru buchete o recoltăm imediat ce aproximativ jumătate din florile inflorescenței sunt deschise. În vază rezistă 5 zile. Un cultivar excepțional cu flori în tonuri de piersică și caisă, care, pe măsură ce se trec, capătă o nuanță elegantă de roz patinat.

Florile de Stipa atrag atenția în straturi și buchete prin lejeritatea și finețea lor. Toate speciile de Stipa iubesc soarele plin și solul uscat, pietros, bine drenat. Pentru a arăta cât mai natural în straturi, este bine să fie plantate câte câteva exemplare în grupuri lejere, împreună cu alte plante perene și bulboase iubitoare de secetă. Abia atunci tulpinile și inflorescențele lor, puse în mișcare de cea mai mică adiere de vânt, vor ieși în evidență. Stipa Ponny Tails este o specie originară din stepele din Mexic, Texas și Patagonia. Tufele dense și aerisite de frunze fine, ca niște fire de păr, amintesc de coama de cal. Frunzele au o culoare verde, devenind galben-pai spre flori. Într-un loc potrivit, se autoînsămânțează.

Scara Domnului (Polemonium) este o plantă perenă sălbatică nativă, cultivată în grădini ca plantă ornamentală încă din secolul al XVI-lea. Are frunze dispuse remarcabil de regulat, de unde și denumirea populară. Recoltăm imediat ce o treime din flori sunt deschise. În vază rezistă 7 până la 10 zile. Cultivarul Blue Pearl are flori de un albastru-celest, la fel ca specia de bază.

O plantă de Limonium (imortele) cu structură fină a tulpinilor și floricele fermecătoare de culoare albastru deschis până la albastru-violet. Perfectă pentru buchete; pentru uscare se culege în stadiul de colorare completă a florilor.

Florile seamănă cu trandafirii sălbatici, dar sunt ceva mai mici. Măceșele sferice, mărunte, sunt de un roșu proaspăt, pe lăstari lungi și drepți, aproape lipsiți de spini. Au o durabilitate perfectă. Frunzele sunt de un verde mat.

Spilcuța este o plantă aromatică, bogat ramificată, cu frunze penate și flori mici, simple sau duble, care apar în număr mare. Într-un loc potrivit este perenă, cu capacitate de autoînsămânțare. În alte locuri are viață scurtă și se cultivă ca plantă bienală. Excelentă pentru tăiere, în vază rezistă 7–10 zile. 'Orinoco' are flori galben-crem cu petale reduse. Centrele sunt adâncite și colorate puțin mai intens.

Florile de paie (Helichrysum) sunt un clasic din grădina bunicii, dar și un evergreen al florilor uscate. Ne place foarte mult să le folosim în aranjamentele de nuntă, deoarece nu se ofilesc. Sunt potrivite pentru corsaje, coronițe și butoniere. Nuanțe de crem și alb.

Mentele sunt plante perene și aromatice cunoscute, folosite în floristică drept verdeață parfumată. Mentă de ceai populară, cu frunze de un verde proaspăt. Flori de o culoare violet delicată.

Macul oriental provine din Caucaz, Turcia și Iran, unde crește pe pante stâncoase și pajiști uscate. Înflorește cu flori mari, în formă de cupă, pe tulpini înalte. Ca toți macii, pentru utilizarea în buchete îi recoltăm imediat ce bobocii se colorează și "crapă". În plus, pârlim scurt (aproximativ 20 de secunde) capetele tulpinilor cu flacără și le introducem imediat în apă rece. Astfel rezistă în vază 4 zile. Frunzele mari și vizibil păroase se usucă la scurt timp după înflorire, iar planta trebuie să se odihnească până în primăvară pentru a prinde puteri. O parte din frunze reapar la sfârșitul verii. De aceea, este indicat să plantăm în imediata apropiere alte plante perene care, dimpotrivă, răsar mai târziu și pot atrage atenția în timpul "pauzei" macului. 'Coral Reef' este un soi cu flori roz-somon și pete negre la baza petalelor.