Clustered mountain mint

Pycnanthemum muticum impresionează prin bracteele sale colorate în alb-argintiu, care cresc sub inflorescența mai puțin vizibilă. Atinge o înălțime de 70–110 cm. În zilele însorite, frunzele sunt deosebit de aromatice. Florile atrag polenizatorii. Un excelent adaos de verdeață în buchete.

Pycnanthemum pilosum crește natural în prerii și pajiști, pe malurile cursurilor de apă. Tulpinile ramificate și inflorescențele amintesc de Monarda. Întreaga plantă are un aspect gri-verde datorită perișorilor deși. Frunzele sunt aromate atunci când sunt frecate. În plantații, datorită nuanței sale cenușii, conectează în mod natural celelalte culori ale plantelor perene.

Pycnanthemum virginianum este originară din preeriile umede, pajiștile, malurile râurilor și habitatele mai umede din SUA și Canada. Înflorește alb-crem, iar frunzele sunt fin păroase. Se folosește ca verdeață decorativă pentru flori tăiate, având o rezistență bună în vază.

Pycnanthemum flexuosum sau tenuifolium apare natural în preerii cu iarbă joasă și uscată. Ca singurul reprezentant al acestui gen, crește, conform numelui său, și în munți. Este cea mai joasă și mai puțin aromatică specie din genul Pycnanthemum. Per ansamblu pare foarte ușoară, aerată. Asta din cauză că planta are frunze mărunte, aciculare. Și florile sunt mai mărunte, alb-crem. Crește în tufe compacte care se măresc încet prin stoloni subterani scurți. Se potrivește în plantări naturaliste și ca verdeață fină în buchete.

Această specie de mentă de munte americană este spectaculoasă chiar și numai prin frunzișul său. Frunzele sunt fine, aproape ca niște ace. Are flori albe cu pete violete discrete.