Epimedium Pretty in Pink

Patria de origine a cerceilor-doamnei (Dicentra) este Coreea și China, unde cresc în păduri luminoase de foioase. Se numără printre plantele perene clasice de grădină. Vor arăta perfect în straturile cu aer nostalgic, iar varianta albă se încadrează și în grădinile de pădure cu aspect natural. Sunt populare pentru florile lor în formă de inimioare suspendate pe tije orizontale sau boltite. La ceva timp după înflorire, acestea slăbesc și se retrag în pământ, toată puterea plantei concentrându-se apoi în rădăcini, moment în care putem tăia complet partea aeriană. În restul anului nici nu vom ști de existența plantei în grădină. Farmecul ei ne va fi reamintit din nou primăvara. Rezistență perfectă în vază, minim 7 zile. Recoltăm când se deschid primele 3–4 flori de pe tijă. Specia de bază are flori roz cu alb. Lăstarii care apar primăvara au o tentă roz.

Alchemilla mollis, cunoscută la noi drept crețișoară, aparține plantelor perene de neînlocuit pentru toți cei care vor să aducă armonie și delicatețe în grădină. Locul ei de baștină sunt zonele mai umede ale pajiștilor de munte și ale pădurilor luminoase, ceea ce o face o plantă foarte adaptabilă care poate supraviețui cu ușurință la noi chiar și celor mai aspre înghețuri. Cultivarul Irish Silk este apreciat pentru vitalitatea și înflorirea sa abundentă, formând deasupra tufelor de frunze verzi-cenușii mici nori de floricele galben-verzui. Tocmai această culoare neutră poate face minuni în strat – estompează contrastele prea stridente dintre celelalte flori și conectează perfect întreaga compoziție. Pe lângă rolul ornamental, crețișoara are și o utilitate practică. Datorită creșterii sale sub formă de tufe și capacității de a se integra rapid, este ideală pentru bordurarea aleilor sau ca strat inferior sub arbuștii mai înalți și trandafiri. În frunzele sale se adună picăturile de apă, creând un spectacol magic în grădină. Dacă vă place să faceți buchete, vă veți îndrăgosti de crețișoară, fiind o verdeață universală de umplere care se potrivește cu aproape orice. Vă va sta frumoasă în vază cam zece zile, iar inflorescențele ei pot fi ușor și uscate, fără să-și piardă prea mult din culoare sau formă. În plus, este un magnet pentru polenizatori, iar frunzele sale tinere sunt chiar comestibile, găsindu-și așadar locul și în bucătăria naturală.

Patria de origine a cerceilor-doamnei (Dicentra) este Coreea și China, unde cresc în păduri luminoase de foioase. Se numără printre plantele perene clasice de grădină. Vor arăta perfect în straturile cu aer nostalgic, iar varianta albă se încadrează și în grădinile de pădure cu aspect natural. Sunt populare pentru florile lor în formă de inimioare suspendate pe tije orizontale sau boltite. La ceva timp după înflorire, acestea slăbesc și se retrag în pământ, toată puterea plantei concentrându-se apoi în rădăcini, moment în care putem tăia complet partea aeriană. În restul anului nici nu vom ști de existența plantei în grădină. Farmecul ei ne va fi reamintit din nou primăvara. Rezistență perfectă în vază, minim 7 zile. Recoltăm când se deschid primele 3–4 flori de pe tijă. Alba are flori superbe alb pur, iar lăstarii care apar primăvara sunt de un verde deschis, limetă.

Spânzii (Helleborus) sunt plante perene veșnic verzi, care formează tufe ce se extind lent, cu frunze pieloase, verde închis. Tulpinile poartă de obicei patru până la cinci flori. Înfloresc foarte devreme, încă de la sfârșitul iernii și începutul primăverii. Pot fi folosite în vază doar după ce în centrul florii s-au format capsulele de semințe proeminente și floarea s-a maturizat. Înainte de acest moment au tendința de a se ofili, iar tulpinile nu pot menține floarea în poziție verticală. Toate părțile plantei sunt otrăvitoare. 'Double Ellen White' este un spânz cu flori bătute, aproape pur albe. Are petalele ușor ondulate, iar rândul inferior de petale are o ușoară tentă verzuie.

Iarba mâței (Nepeta) este partenera ideală a trandafirilor, se potrivește în grădinile cu aspect natural, iar speciile mai scunde și în jardiniere sau ghivece. Unele dintre ele sunt o atracție irezistibilă pentru pisici, datorită halucinogenului nepetalactonă. Acesta ar trebui să se găsească în cea mai mare concentrație în specia Nepeta cataria. Dimpotrivă, se spune că speciile de Nepeta cu miros de lămâie nu atrag pisicile. Numele botanic Nepeta provine probabil de la numele orașului antic etrusc Nepet - Nepi, pe teritoriul provinciei italiene Viterbo de astăzi, unde planta era cultivată odinioară. Nepeta racemosa crește în mod natural pe pajiștile uscate și pe pantele stâncoase și pietroase din Caucaz până în Asia Centrală. Are frunze aromatice gri-verzui și formează o tufă emisferică. Walker’s Low a primit numele după o moșie irlandeză, unde a fost creată în anul 1970. Are cea mai intensă culoare albastru-violet a florilor.

Crețușca Venusta este o plantă perenă maiestuoasă, care va deveni piesa centrală a oricărui strat mai umed. Originea sa sunt preriile din estul Statelor Unite. Și la noi este complet rezistentă la îngheț și longevivă. Dacă aveți un loc în grădină unde se reține umezeala sau căutați planta ideală pentru un curs de apă, tocmai ați găsit-o. Cultivarul Venusta se remarcă prin inflorescențele sale cimoase, ca de pene, într-o nuanță de roz intens până la zmeură, care vara plutesc la o înălțime de până la un metru și jumătate. Pe lângă frumusețea sa, se remarcă și prin aromă, parfumate fiind nu doar florile, ci și frunzele divizate decorative. Planta este meliferă, iar albinele o adoră. Tulpinile sale puternice o recomandă și pentru flori tăiate; în apă rămâne proaspătă aproximativ o săptămână și adaugă lejeritate și un aer romantic buchetelor.

Soiul de căldărușă Nora Barlow este o bijuterie istorică, descoperită în anii optzeci ai secolului al XX-lea în Cambridge, de către nepoata celebrului Charles Darwin. Această plantă unică se caracterizează prin flori neconvenționale, ale căror culori trec treptat de la roz antic la alb și până la tonuri delicate de verde. Căldărușele cresc în mod natural în păduri luminoase, de aceea preferă cel mai mult locurile semiumbrite, cu sol lutos permeabil, plin de humus. Sunt flori universale, potrivite pentru grădinile rustice și compozițiile naturale. Farmecul lor nu constă doar în florile care atrag albinele, ci și în frunzele verzi ce înmuguresc devreme. Cultivarea lor este la îndemâna începătorilor, plantele supraviețuiesc chiar și gerurilor extreme și se autoînsămânțează ușor în grădină. Doar să țineți minte că planta este otrăvitoare și este bine să o verificați ocazional de prezența afidelor, melcilor sau a făinării. Tulpinile care înfloresc din mai până în iunie vor da o ușurătate straturilor. Sunt ideale pentru tăiere, rezistând în vază aproximativ șapte zile, și servesc foarte bine și la uscare.

Anemonele provin din aceeași familie cu piciorul-cocoșului (Ranunculaceae). Prin florile lor elegante pe tije lungi și zvelte, reușesc să înveselească și să lumineze straturile la sfârșitul verii și toamna. Ies în evidență pe fundalul mai întunecat al grupurilor de arbuști și vor fi, în același timp, recunoscătoare pentru umbra parțială oferită de aceștia. Asociația cehă a perenicultorilor a ales anemonele de toamnă drept planta perenă a sezonului 2022. În vază rezistă 7 zile. Anemona Robustissima este o specie verificată, vitală, viguroasă și cu înflorire bogată, creată în anul 1900. Formează tufe puternice și, la sfârșitul verii sau începutul toamnei, înflorește cu flori mari, roz deschis. Robustissima este, așa cum sugerează și numele, una dintre cele mai rezistente anemone de toamnă și se extinde foarte bine și luxuriant.

Spânzii sunt plante perene veșnic verzi, care formează tufe cu creștere lentă de frunze pieloase, verde închis. Tulpinile poartă de obicei patru până la cinci flori. Înfloresc foarte devreme, deja de la sfârșitul iernii și începutul primăverii. În vază pot fi folosite abia după ce în mijlocul florii se formează capsule de semințe vizibile și floarea se maturizează. Mai devreme au tendința să se ofilească, iar tulpinile nu pot ține floarea în poziție verticală. Toate părțile plantei sunt otrăvitoare. Spânzul Pretty Ellen Spotted este o varietate frumoasă cu flori albe simple, presărate cu puncte de culoare roșu-vișiniu. Centrul cu stamine crem este, de asemenea, evidențiat printr-o nuanță galben-verde lime.

Phloxul, numit popular și brumărele, este originar dintr-o plantă perenă nativă din pajiștile umede și de la marginile pădurilor din America de Nord. În grădinile europene a dobândit rapid o mare popularitate și este ameliorat sistematic încă din secolul al nouăsprezecelea. Este o plantă perenă clasică de grădină, care va aduce în straturile de vară o dispoziție romantică și abundență de flori. Tulpinile drepte de aproximativ un metru înălțime sunt decorate cu frunze de un verde saturat și poartă pe vârfuri inflorescențe dense, din iulie până în august. Totodată, întreaga plantă miroase foarte plăcut, ceea ce funcționează ca un magnet de nădejde pentru albinele, bondarii și fluturii din împrejurimi. Deși phloxul se cultivă foarte ușor, iar îngrijirea poate fi gestionată chiar și de începătorii absoluți, merită să acordați atenție alegerii corecte a locului. Le trimitem clienților răsaduri direct la ghiveci, deja viguroase, pe care le puteți transplanta cu ușurință direct în grădină. Aici brumărelele vor prospera cel mai bine într-o zonă însorită sau semiumbrită, cu un sol lutos, bogat în humus și bine drenat. Ideal este să lăsați la plantare o distanță de aproximativ cincizeci de centimetri, astfel încât fiecare tufă să aibă suficient spațiu pentru a crește. Le place umiditatea, iar tocmai umezeala constantă este importantă pentru ele. La secete mari, pot reacționa sensibil și pot fi mai predispuse la făinare, de aceea, într-o vară fierbinte, vor aprecia o udare mai abundentă. Din fericire, nu trebuie să vă temeți de dăunători, aceștia o ocolesc. În ceea ce privește iarna, puteți lăsa grijile deoparte, deoarece planta suportă înghețuri aspre de până la minus treizeci și patru de grade. În straturile ornamentale, brumărelele ies în evidență atât singure, în grupuri mai mari, cât și în combinație cu alte plante perene de vară sau cu ierburi ornamentale mai scunde. Pe lângă aceasta, este planta absolut ideală pentru tăierea în vază. Va oferi locuinței dumneavoastră nu doar culori pastelate frumoase, ci și mirosul ei dulce inconfundabil. Recomandăm tăierea tulpinilor pentru buchete în momentul în care aproximativ jumătate din florile din inflorescența principală sunt deja complet deschise. Dacă le veți asigura apă curată, vă vor recompensa cu o durabilitate extraordinară, rezistând în vază fără probleme și zece zile. Soiul Franz Schubert atrage atenția prin florile sale violet până la roz, care se estompează spre margini. Culoarea pastelată iese frumos în evidență în vecinătatea plantelor cu un colorit mai închis.

O plantă perenă autohtonă, originară din pajiștile umede. Florile fine și zdrențuite ale Lychnis conferă plantațiilor lejeritate și aerisire. Se integrează perfect în plantațiile din jurul iazurilor și în locurile mai umede din grădină. Este potrivită pentru grădini și compoziții cu aspect natural. O putem folosi cu succes și ca floare tăiată în vază.

Albăstreaua de munte aduce în grădinile noastre farmecul pajiștilor sălbatice și al poienilor luminoase din Europa centrală și de sud, unde se află habitatul ei natural. Datorită originii sale montane, este o plantă extrem de rezistentă și nepretențioasă, care va face față cu ușurință și condițiilor mai aspre sau înghețurilor puternice. Florile sale inconfundabile, albastru-violet, apar din luna mai până în iulie și atrag ca un magnet albinele, precum și alți polenizatori, pentru care constituie o sursă valoroasă de hrană. În grădină se pune în valoare cel mai bine în plantațiile cu aspect natural sau în grădinile rustice de la poalele munților, unde arată splendid în compania altor specii robuste. Dacă vă place să vă decorați locuința cu flori vii, vă va bucura să știți că se pretează tăierii și rezistă în vază aproximativ o săptămână. Este o plantă recunoscătoare, care, într-un loc potrivit, se autoînsămânțează ușor, creând astfel colțuri naturale, cu aspect sălbatic.

Phloxul White Clouds face cinste numelui său și creează impresia unor nori albi pufoși în grădină. Este o specie originală nord-americană, Phlox amplifolia, care se deosebește de cunoscutele brumărele prin frunzele mai late și, mai ales, prin rezistența sporită. S-a aclimatizat în grădinile europene încă din secolul al XIX-lea și de atunci se bucură de o mare popularitate. Este o plantă perenă ideală pentru începători, deoarece tolerează bine și un sol mai uscat și nu suferă la fel de mult de boli fungice. În grădină, crește până la o înălțime de aproximativ un metru, așa că se potrivește perfect în fundalul straturilor de flori perene, unde devine o prezență dominantă pe timpul verii. Florile sale parfumate sunt un adevărat magnet pentru albine și alte insecte utile. Phloxurile sunt, de asemenea, o parte tradițională a buchetelor rustice. Pentru o rezistență maximă în vază, care se apropie de 10 zile, recomandăm tăierea tulpinilor în momentul în care aproximativ jumătate dintre flori sunt deschise. Ideal este să plantăm răsadurile într-un sol argilos și humos, la soare sau la semiumbră.

Această specie de Persicaria provine din regiunea Himalaya și China, unde crește în tufărișuri și pe pajiști montane de-a lungul pâraielor, la altitudini mari. Formează tufe robuste de frunze ascuțite, de un verde proaspăt. Deasupra lor apar din vară inflorescențe verticale, înguste, ca niște lumânări, compuse din flori individuale mărunte. Este o plantă perenă foarte populară, ameliorată recent în multe cultivare și folosită în Europa de Vest în amenajări mari de parcuri și grădini. Se remarcă prin perioada lungă de înflorire la sfârșitul verii și rezistența bună în vază. A fost aleasă planta perenă a sezonului 2023 de către Asociația Cehă a Cultivatorilor de Plante Perene. Cultivarul Speciosa are flori de un roz intens.

Floarea miresei paniculată este originară din stepele nisipoase și de pe versanții din sudul Europei și Asia Centrală, fiind cultivată în grădinile botanice încă din secolul al XVIII-lea. De la jumătatea secolului al XIX-lea s-a aclimatizat și în grădinile private, devenind o plantă perenă clasică pentru tăiere. În grădină se pretează perfect în straturile moderne, în stil stepă, alături de ierburi și plante perene iubitoare de secetă, cărora le va aduce un aer aerat și ușor. Cultivarul Flamingo se mândrește cu o multitudine de flori mici, duble, de o culoare roz delicat, care rămân pe plantă din iulie până în septembrie. Planta necesită soare plin și un sol foarte bine drenat, ideal nisipos, deoarece rădăcinile ei pivotante adânci nu suportă umezeala de iarnă. Datorită acestora, însă, rezistă excelent la secetă și este complet rezistentă la îngheț. Pentru floriști, floarea miresei este indispensabilă, fie pentru buchetele proaspete de vară, fie pentru uscare, deoarece își păstrează forma și culoarea chiar și după ce este uscată.

Anemonele provin din aceeași familie cu piciorul-cocoșului. Prin florile lor elegante pe tulpini lungi și subțiri, reușesc să înveselească și să lumineze straturile de la sfârșitul verii și toamna. Ies în evidență pe fundalul mai întunecat al grupurilor de arbuști și, în același timp, vor fi recunoscătoare pentru umbra parțială a acestora. Asociația cehă a cultivatorilor de plante perene a ales anemonele de toamnă ca plantă perenă a sezonului 2022. În vază rezistă 7 zile. Whirlwind este un soi istoric creat în anul 1887 în SUA. Are o floare albă pură, semidublă, adesea cu petalele interioare răsucite, și o creștere compactă, strict erectă. Florile sunt foarte rezistente.

Clematis Mrs R. Brydon este o plantă perenă neobișnuită și foarte rezistentă, care va aduce delicatețe și culoare în grădină exact când vara trece spre toamnă. Specia originală provine de la marginea pădurilor și tufărișurilor din Asia de Est, prin urmare și la noi va prefera o locație însorită sau cu o semiumbră moderată. Va prospera într-un sol argilos, bogat în humus, cu udare normală. Un fapt interesant legat de această clematită este creșterea ei variabilă. Dacă îi oferiți un suport sub formă de gard sau grilaj, se va cățăra cu ușurință pe el până la o înălțime de doi metri și jumătate. În schimb, dacă o lăsați liberă fără suport, va crește sub formă de covor și va forma un tufiș des. Veți primi de la noi un răsad matur la ghiveci, pe care pur și simplu îl veți transplanta direct în grădină. Îngrijirea ei este simplă, nu suferă de boli sau dăunători și orice începător se va descurca ușor cu ea. În august și septembrie, se va umple de flori într-o nuanță superbă de albastru-lavandă, care reacționează la temperatura ambiantă și pot să se decoloreze sau să se închidă la culoare într-un mod interesant. Florile atrag cu succes albinele și se potrivesc pentru tăiere în buchete. În timpul manipulării, țineți cont de faptul că planta este otrăvitoare.

Cerențelul de baltă este o plantă perenă autohtonă fermecătoare, aparținând indiscutabil pajiștilor umede și malurilor pârâurilor. În grădină, crește cel mai bine într-un sol lutos sau argilos, capabil să rețină suficientă umezeală. Crește excelent atât la soare, cât și în semiumbră. Veți primi de la noi o plantă bine înrădăcinată în ghiveci, pe care trebuie doar să o transplantați în strat, unde va forma rapid un frumos covor verde. Din luna mai până în iulie, înflorește cu flori semi-duble pe tulpini de treizeci până la șaizeci de centimetri înălțime. Acestea au formă de cupă, jucându-se cu nuanțe pastelate de galben, roz prăfuit și crem, având un caliciu cu reflexe purpurii. Spre deosebire de soiurile hibride de grădină, se distinge prin structura florilor, care atârnă aplecate pe tulpini ca niște clopoței delicați. Florile comestibile atrag polenizatorii. Deși este o plantă perenă de scurtă durată, ea se autoînsămânțează cu bucurie, nu necesită sprijin și tolerează cu ușurință gerurile aspre. În plus, nu suferă de boli sau dăunători. Capitelele uscate decorează grădina și peste iarnă. Cerențelul este minunat în buchetele de primăvară, tulpinile fiind tăiate atunci când se deschide de la un sfert până la jumătate din flori. În vază rezistă o săptămână, dar nu este potrivit pentru uscare.

Phlomis, uneori denumită și salvia de Ierusalim, este o plantă perenă valoroasă care aduce atmosfera Mării Mediterane în grădină. Originară din insulele grecești și Turcia, această plantă este obișnuită cu condiții mai aspre, datorită cărora tolerează excelent verile noastre toride și solurile sărace, permeabile. Frunzele sale gri-verzui, pubescente, formează o acoperire densă care funcționează ca o barieră sigură împotriva buruienilor și suportă surprinzător de bine chiar și umbra de sub coroanele copacilor, cu condiția să nu fie prea umed acolo. Vara vă va încânta cu flori galben pastel dispuse în inele regulate unele deasupra altora, care au un aspect foarte exotic și atrag o mulțime de albine și bondari. Pentru floriști, Phlomis este o adevărată comoară. Florile proaspete arată foarte elegant în vază, dar o impresie și mai mare o fac tulpinile uscate cu capsulele de semințe mature. Acestea își mențin forma pentru mult timp și reprezintă unul dintre cele mai bune materiale pentru aranjamente uscate. Mai mult, le puteți lăsa să stea în strat până primăvara, deoarece silueta lor distinctivă arată uimitor când este acoperită de chiciură. Este o plantă recunoscătoare și longevivă, cu care chiar și un începător absolut se poate descurca ușor.

Iarba tremurătoare Tinkerbell este o iarbă autohtonă nepretențioasă, care va fermeca prin aspectul său delicat în orice grădină naturală. Crește în mod natural pe pajiștile uscate din întreaga Europă, unde caută solurile mai sărace și bine drenate. Se adaptează ușor la un substrat mai puțin hrănitor, nu suferă de boli și face față fără dificultăți înghețurilor aspre. Formează tufe verzi, dense, din care din luna mai până în iulie răsar tulpini subțiri, care poartă inflorescențele inconfundabile. Micile spiculețe, sub forma unor inimioare dolofane, au nuanțe de galben și maro. Ele sunt renumite pentru tremurul lor la cea mai mică adiere de vânt, ceea ce adaugă dinamism și lejeritate straturilor. Soiul compact Tinkerbell crește până la o înălțime de cincizeci de centimetri și se comportă ca o plantă perenă de scurtă durată. Va completa excelent plantele perene iubitoare de uscăciune, plantată în plin soare. De obicei, este foarte atractivă până în august, moment în care este bine să o tundeți după înflorire. Pentru floriști este o adevărată comoară. Tulpinile sunt superbe în buchetele proaspete de vară și sunt perfect potrivite pentru uscare, păstrându-și forma pe termen lung în aranjamentele florale uscate.

O plantă perenă clasică pentru buchetele de la începutul verii și grădinile rurale. Pentru buchete recoltăm florile cu discurile centrale ferme și netede. Astfel rezistă în vază 7–10 zile. Maikönigin este o formă de grădină cu o înflorire extrem de bogată.

Knautia macedonica este o plantă perenă nepretențioasă, cu înflorire abundentă și lungă, care va aduce în grădină farmecul neîmblânzit al pajiștilor de vară. Forma sa sălbatică provine din însoriții Balcani, unde crește natural pe pante luminate și în tufărișuri calde. De la noi veți primi un răsad deja crescut în ghiveci, pe care trebuie doar să-l transplantați într-un sol argilos sau nisipos bine drenat, la soare sau semiumbră. Aici va prinde rapid rădăcini și va forma o tufă plină de vitalitate. Cultivarul Red Knight farmecă prin tulpinile sale subțiri, înalte de până la nouăzeci de centimetri, care poartă toată vara, din iunie până în septembrie, o ploaie de flori în tonuri vișiniu închis spre grena. Aceste flori comestibile funcționează ca un magnet imens pentru albine, bondari și alte insecte. Planta este o alegere ideală pentru începători, deoarece rezistă cu încredere la geruri de până la minus douăzeci și opt de grade și nu suferă de dăunători sau boli. Deși face parte din plantele perene cu o durată de viață mai scurtă, într-un loc potrivit îi place să se autoînsămânțeze. Se integrează excelent în plantările cu aspect natural, alături de ierburi ornamentale, și este adesea folosită în buchete aerisite de câmp. Recomandăm tăierea florilor atunci când sunt complet deschise; în vază se vor menține frumos proaspete timp de câteva zile.

Hydrangea paniculata sunt arbuști superbi originari din China și Japonia, unde scoarța lor, printre altele, era folosită la fabricarea hârtiei. Le cultivăm pentru inflorescențele lor conice impresionante. Sunt plante puțin pretențioase și cu înflorire bogată, potrivite pentru plantarea în straturi și în recipiente mai mari. Inflorescențele mari ale cultivarului Silver Dollar își schimbă treptat culoarea din verde proaspăt în alb. Toamna devin roz doar discret.

Spânzii sunt plante perene veșnic verzi, care formează tufe cu creștere lentă de frunze pieloase, verde închis. Tulpinile poartă de obicei patru până la cinci flori. Înfloresc foarte devreme, deja de la sfârșitul iernii și începutul primăverii. În vază pot fi folosite abia după ce în mijlocul florii se formează capsule de semințe vizibile și floarea se maturizează. Mai devreme au tendința să se ofilească, iar tulpinile nu pot ține floarea în poziție verticală. Toate părțile plantei sunt otrăvitoare. Double Ellen Red este un spânz cu flori duble, cu petale rotunjite, de culoare roșu-vișiniu închis, cu un subton mai deschis pe rândul inferior de petale.

Sanguisorba Rock and Roll aduce dinamism și lejeritate în grădină. Este vorba despre un cultivar asemănător îndrăgitului soi Pink Tanna, dar care se mândrește cu inflorescențe într-o nuanță delicată de roz prăfuit. Acestea, odată cu trecerea timpului după înflorire, se închid la o culoare interesantă de vișiniu deschis, prin care planta își schimbă caracterul pe parcursul sezonului. Tufele cresc ferme și stabile, deci nu se apleacă în strat. Specia botanică originară crește pe pajiști umede și este vitală pentru rarul fluture albăstrița de mlaștină. În grădină, această Sanguisorba își găsește perfect locul în plantări naturale alături de ierburile ornamentale, cărora le va oferi un accent de culoare. Este, de asemenea, o plantă valoroasă pentru tăiere, în vază rezistând între 7 și 10 zile și, grație formei sale, aduce aerisire în aranjamente.

Sedum spectabile se numără printre cele mai longevive și rezistente plante perene pe care le puteți oferi grădinii dumneavoastră. Este originară din Orientul Îndepărtat, unde populează pante însorite și uscate. Pentru o cultivare de succes, este suficient așadar să îi găsiți un loc în plin soare, cu un sol nisipos, bine drenat. Cultivarul Matrona atrage atenția la prima vedere prin frunzele sale cărnoase, verde-cenușii cu o tentă vineție, și tulpinile robuste, care nu se rup și nu necesită suport. Vă vom livra un răsad matur la ghiveci, pe care după despachetare îl veți putea transplanta cu ușurință direct în strat. Pe un metru pătrat vă recomandăm să plantați între cinci și șapte plante, curând se vor uni într-un covor compact cu o înălțime de aproximativ șaptezeci de centimetri. Din august până în octombrie, vă vor încânta apoi cu inflorescențe plate, bogate, într-o culoare de roz prăfuit. Este o alegere ideală pentru cei care caută frumusețea fără un efort inutil. Sedum va supraviețui fără probleme unei ierni aspre, cu înghețuri scăzând până la minus douăzeci și opt de grade, și evită dăunătorii și bolile. Soiul Matrona diferă de celelalte prin faptul că va crește cu siguranță și într-un sol mai nutritiv, cu condiția să nu băltească apa. În compozițiile de plante perene formează un contrast frumos alături de ierburi ornamentale fine și alte flori de toamnă. În zilele însorite, deasupra florilor sale se perindă constant albine, fluturi și alți polenizatori. Tulpinile robuste cu umbele roz pot fi folosite cu încredere pentru tăiere. În vază vor rezista proaspete destul de mult timp și vor aduce în casă un aer de vară care se apropie de final. Poate vă va surprinde faptul că frunzele acestui Sedum sunt comestibile și pot fi folosite pentru a decora preparatele culinare. Dacă decideți să nu tundeți planta toamna, veți obține în strat o structură perfectă care va rezista toată iarna. În special atunci când bruma îmbracă florile vechi, vor oferi un spectacol uimitor până în lunile de primăvară.

Rudbeckia Goldsturm este o plantă perenă de încredere, longevivă, care va aduce în grădina dumneavoastră tonurile calde ale sfârșitului de vară și ale toamnei. Originală de pe câmpiile deschise și din preriile Americii de Nord, preferă din acest motiv habitatele însorite cu sol normal de grădină, indiferent dacă este argilos, humos sau lutos. De la noi veți primi deja un răsad crescut în ghiveci, pe care trebuie doar să-l transplantați în locul ales din strat. Este o plantă complet nepretențioasă, nu suferă de boli sau dăunători și supraviețuiește fără probleme unor înghețuri aspre. Cultivarul Goldsturm atinge înălțimi de aproximativ șaptezeci de centimetri și nu necesită sprijin. Din august până în octombrie formează o avalanșă de flori galben-aurii, cu discuri centrale remarcabil de închise la culoare. Aceste flori comestibile atrag polenizatorii și se încadrează minunat în plantările de tip prerie sau cele rustice. Rudbeckia este de asemenea excelentă pentru tăiere, rezistând în vază aproximativ zece zile. Centrele sale închise și frapante pot fi în plus ușor uscate. Dacă le lăsați peste iarnă pe strat, vă vor oferi o priveliște superbă.

Lavanda este o necesitate pentru orice grădină de plante aromatice însorită. Este clasificată ca subarbust și este valoroasă în grădini pentru aspectul său pe timpul iernii. Conferă straturilor nu doar culoare și structură, ci și un parfum inconfundabil. Va arăta bine alături de ierburi și plante perene mai scunde, iubitoare de secetă. 'Rosea' înflorește într-un roz dulce.

Spânzii sunt plante perene veșnic verzi, care formează tufe cu creștere lentă de frunze pieloase, verde închis. Tulpinile poartă de obicei patru până la cinci flori. Înfloresc foarte devreme, deja de la sfârșitul iernii și începutul primăverii. În vază pot fi folosite abia după ce în mijlocul florii se formează capsule de semințe vizibile și floarea se maturizează. Mai devreme au tendința să se ofilească, iar tulpinile nu pot ține floarea în poziție verticală. Toate părțile plantei sunt otrăvitoare. Florile semi-duble ale spânzului Double Ellen Picotee se colorează în alb și roz deschis, cu o margine purpurie-vișinie.

Călțunul doamnei Tempest Scarlet aduce în grădină o avalanșă de culori vibrante și prospețime primăvăratică. Speciile inițiale de Geum cresc pe pajiști mai umede, dar bine drenate și la marginile luminoase ale pădurilor, de aceea la noi se dezvoltă cel mai bine la soare sau la semiumbră, într-un sol lutos, bogat în humus. Veți primi de la noi un răsad gata înrădăcinat la ghiveci, pe care îl puteți transplanta ușor direct în locul ales. În general, plantele de Geum sunt foarte puțin pretențioase, nu necesită suport și rezistă cu ușurință la înghețuri de până la minus douăzeci și opt de grade. Cultivarul Tempest Scarlet a fost ameliorat în Scoția și se remarcă prin culoarea stacojie intensă a florilor sale semiduble, ușor încrețite, care înfloresc pe tulpini lungi și ramificate din mai până în iulie. După o pauză de vară, vă va bucura deseori cu o nouă înflorire toamna. Datorită creșterii sale sub formă de tufe, va crea în timp un frumos covor vegetal, iar florile sale atrag albinele și fluturii. Este o plantă perenă excelentă pentru straturi mixte și pentru tăiere. Pentru buchete, recoltăm tulpinile imediat ce aproximativ un sfert până la jumătate din flori sunt deschise. În vază vor rămâne frumoase circa șapte zile, dar nu sunt potrivite pentru uscare. Boli și dăunătorii obișnuiți o evită, ceea ce o face o alegere ideală pentru începătorii absoluți.